De ce Eco-Doppler: la ce folosește?

Efectul Doppler descris de matematicianul și fizicianul austriac Christian Doppler în 1842 stă la baza a numeroase aplicații cu caracter multidisciplinar: astronomie, fizică, aviație și nu în ultimul rând medicină.

Care este deosebirea între examinarea ecografică, Doppler și ecoDoppler?

Examinarea ecografică clasică, ce se poate face în modul M sau B, plus achiziții ce permit imagini 3D sau 4D, folosește ultrasunete ce produc imagini pe ecran sub forma unei scale de griuri, ce pot fi interpretate de un operator, fără însă a ne da nici un fel de informații despre fluxurile sanguine, respectiv despre circulația prin vase sau diverse organe. Aceste tipuri de ecografe ce generează doar acest tip de imagini sunt de acuratețe mai slabă și nu pot face întotdeauna diferența clară între structurile vizualizate pe ecran, putându-se astfel confunda unele structuri cu altele.

Examinarea Doppler vasculară clasică are la bază efectul Doppler, folosește în general sonde creion, utilizabile numai la nivelul membrelor, putând da unele informații cu caracter orientativ despre vitezele și direcția fluxului și semnale sonore și grafice vizuale, fără însă a putea da nici un fel de detalii morfologice la nivelul structurilor interogate. De asemenea, anumite tipuri de reglaje tehnice ce sporesc acuratețea și corectitudinea metodei nu pot fi efectuate în această variantă mai simplă de examinare.

Ecografia Doppler se realizează cu aparate mult mai performante care posedă softuri avansate, sonde de diverse forme, mărimi și frecvențe de examinare.

Aceste aparate pot accesa practic orice zonă a corpului (inclusiv endocavitară), dând informații foarte complexe atât în legătură cu morfologia zonei interogate, cât și în legătură cu circulația pe segmentul examinat fie el membru (inferior sau superior), zona cervicală (vasele de la baza gâtului), intratoracic (pleuro-pulmonar, cord și vase mari), fie organ abdomino-pelvin (ficat, splină, rinichi, tub digestiv inclusiv apendice, vezică urinară, ovare, uter), fie părți moi diverse (tiroidă, glanda mamară, scrot) sau musculo-scheletal (inflamator, tumoral sau posttraumatic). Din acest motiv și costurile sunt superioare celorlaltor tipuri de ultrasonografii.

Astfel, un eco-Doppler poate fi de real folos în diagnosticul diverselor boli și condiții, rezultatele fiind comparabile cu alte explorări de vârf (CT, RMN), care însă sunt mult mai costisitoare, au caracter invaziv și numeroase contraindicații.

Eco-Dopplerul vascular poate diagnostica cu mare acuratețe situații critice, ce pot fi la un moment dat amenințătoare de viață, și reclamă tratamente speciale medicale sau chirurgicale: prezența trombilor vasculari venoși și arteriali, sindromul de insuficiență venoasă a membrelor inferioare, sindromul de ocluzie arterială sau scăderea circulației la nivelul membrelor (arteriopatie obliterantă a membrelor), prezența dilatărilor arteriale cu risc (ectazii și anevrisme), stenoze la nivelul arterelor carotide și vertebrale responsabile de vascularizația creierului.

Examinarea Eco-Doppler în toate celelalte structuri și organe dă mult mai multe informații despre zonele studiate, putând face evaluări mult mai precise.

În privința organelor transplantate: ficat, rinichi, măsurătorile efectuate pot urmări viabilitatea grefei și pot semnala minim invaziv disfuncții circulatorii locale și riscul de rejet.

Diverse categorii de șunturi, inclusiv TIPS și grefe vasculare periferice, pot fi bine evaluate funcțional cu ajutorul acestei metode.

Procedurile intervenționale minim invazive de terapie a unor formațiuni tumorale (embolizări, ablație cu radiofrecvență, etc.) în diverse organe (frecvent tumori hepatice, fibroame uterine) pot fi urmărite din punctul de vedere al evoluției postintervenție: rata de diminuare a circulației locale, rata de scădere tumorală.

Leave a reply