Rolul examinării venoase a membrelor inferioare în sistem Duplex
Patologia venoasă a membrelor inferioare este foarte frecvent întâlnită în practica medicală, în special la persoanele de sex feminin.
Numeroși factori de risc sunt implicați în patologia venoasă a membrelor inferioare:
- unii asociați antecedentelor heredo-colaterale (ereditatea varicoasă), practic neinfluențabili;
- alții în contextul antecedentelor personale, fie fiziologice (sarcina, nașterea prin cezariană și lăuzia), fie patologice: diverse boli și condiții care favorizează staza în circulația venoasă (insuficiența cardiacă dreaptă și globală, valvulopatiile tricuspide, patologia cronică a pericardului, procese compresive la nivelul micului bazin), stări și condiții trombogene (obezitate, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, trombofilii, neoplasme diverse, traumatisme, intervenții chirurgicale și ortopedice, statul prelungit la pat);
- anumite particularități ale condițiilor de viață (alimentație hipercalorică cu suprapondere/obezitate, sedentarism, tratamente diverse: utilizarea de contraceptive orale) sau condiții de muncă ce reclamă menținerea unor posturi nefavorabile circulației venoase, cum ar fi ortostatismul prelungit (statul prelungit în picioare) sau lucrul în poziție șezândă (statul la birou sau în mașină).
Manifestări locale
- Durerea spontană
- cu senzație de greutate („picioare grele”), de tensiune musculară;
- concomitent apare impotența funcțională a membrului afectat. La bolnavii cu varice, durerea poate lipsi;
- durerea se intensifică la efort fizic, tuse și are caracter vesperal.
- Durerea provocată
- are mare valoare diagnostică, putând fi pusă în evidență în urma examenului clinic, respectiv: palparea compresivă a moletului provoacă o durere vie;
- semnul Homans: durere provocată în molet prin dorsiflexia piciorului; semn precoce de tromboflebită a membrului inferior;
- semnul Löwenberg: durere provocată prin gonflarea manșetei tensiunii < 180 mmHg.
- Modificări ale tegumentelor și țesutului celular subcutanat
- modificări de culoare: roșeață (inflamație), hiperpigmentare, cianoză;
- apariția edemelor de stază, cu creșterea volumului gambei bolnave;
- tulburări trofice locale cu apariția ulcerului varicos de gambă.
Manifestările generale (în caz de tromboflebită profundă)
Acestea reprezintă veritabile semne de alarmă. Astfel pot apărea:
- senzația de neliniște, teamă;
- anxietatea: simptom-semn ce anunță iminența unei embolii pulmonare;
- febra acompaniază frecvent tromboflebitele (maxim 38ºC): sindromul lui Mikaelis;
- tahicardia apare uneori înaintea febrei 100-120 bătăi/minut (pulsul cățărător al lui Mahler, caracterizat prin creșterea progresivă de la o zi la alta a frecvenței pulsului).
Medicul examinator pus în fața unui pacient cu o patologie venoasă a membrelor inferioare trebuie să poată răspunde la mai multe întrebări, și anume:
- Există factori favorizanți pentru patologia venoasă și cum pot fi ei influențați?
- În ce etapă a bolii se află pacientul? Are el deja elemente sugestive de insuficiență venoasă sau nu?
- A făcut el o complicație? Este aceasta amenințătoare de viață?
- Poate fi pacientul tratat conservator în ambulatoriu sau necesită spitalizare?
Examinarea în sistem Duplex poate evalua diverse caracteristici ale venelor membrelor inferioare, atât superficiale, cât și profunde.
Astfel, pot fi descrise următoarele aspecte:
- pereții vaselor (subțiri sau îngroșați, eventual cu elemente aderente suspecte de trombi);
- compresibilitatea completă a vasului (semn că vasul e liber);
- fazicitatea fluxului venos (variabilitatea inspir/expir), care infirmă de asemenea o posibilă tromboză;
- prezența umplerii complete cu culoare a vaselor și/sau defecte de culoare, apariția unor turbulențe în color;
- augmentabilitatea fluxului venos.
În cursul examinării Duplex este cercetată, de asemenea, și competența sistemului valvular venos.
Figura 1. Tromboza de vena safena mare stanga, cu compresibitate doar partiala si modificari parietale vasculare sugestive (caz clinic, colectie personala)
În figura de mai jos se evidențiază joncțiunea safeno-femurală cu vizualizarea aparatului valvular.
Figura 2 Aparat valvular incompetent la nivelul jonctiunii safeno-femurale stangi (caz clinic, colectie personala)
Testarea pentru incompetența valvulară se poate face și folosind teste de provocare, respectiv fie manevra Valsalva clasică, fie, în unele cazuri, dorsiflexia plantară activă.
Figura 3. Manevra Valsalva pozitiva, cu punerea in evidenta a refluxului, respectiv a incompetentei valvulare, la nivelul jonctiunii safeno-femurale stangi (caz clinic, colectie personala)
În figura de mai jos se vizualizează circulația venoasă la nivelul gambei, respectiv vena poplitee.
Figura 4. Vena polplitee cu repermeabilizare partiala dupa un proces tromboflebitic profund (caz clinic, colectie personala).
În concluzie:
- Examinarea Duplex poate furniza clinicianului numeroase informații în legătură cu sistemul venos, atât superficial, cât și profund, al membrelor inferioare.
- Detaliile obținute permit astfel o caracterizare morfologică și funcțională, contribuind la:
- stabilirea unui diagnostic mai elaborat,
- excluderea unei implicații vasculare în situații clinice neclare,
- luarea unor decizii terapeutice diferențiate, conservatoare sau invazive.