
Microbiomul intestinal – răspunsul la o mulțime de întrebări
Tipurile de bacterii intestinale și funcțiile lor
Se estimează că peste 1.000 de specii diferite de bacterii trăiesc în intestinul uman și al animalelor, într-o perfectă simbioză, din vremuri imemoriale.
Atunci când există așa-numita eubioză, adică un echilibru între diferitele componente ale microbiomului intestinal, bacteriile îndeplinesc numeroase funcții esențiale pentru organism. Acestea ajută la digestia alimentelor și la sinteza vitaminelor, previn răspândirea agenților patogeni și contribuie la funcționarea optimă a sistemului imunitar.
Flora intestinală poate fi împărțită în patru mari clase:
- Firmicutes
- Bacteroidetes
- Proteobacterii
- Actinobacterii (cum ar fi Bifidobacteria)
- Firmicutele sunt responsabile pentru descompunerea fibrelor.
- Bacteroidetes previn colonizarea microbilor patogeni.
- Proteobacteriile digeră proteinele.
- Bifidobacteriile, aparținând grupului Actinobacteria, sunt unii dintre cei mai importanți reprezentanți ai microbiomului intestinal. Multe dintre produsele probiotice și simbiotice de pe piață conțin Bifidobacterii, deoarece acestea ajută la eliminarea bacteriilor patogene și la producerea de serotonină, hormonul fericirii.
Astfel, bifidobacteriile joacă un rol esențial în axa intestin-creier, având un impact asupra stării de spirit, percepției durerii, ciclurilor somn-veghe și poftei de mâncare.
Rolul axei intestin-creier
Axa intestin-creier este o rețea bidirecțională care conectează sistemul digestiv cu creierul. Această interacțiune influențează starea de spirit, comportamentul și funcțiile cognitive.
Intestinul trimite semnale către creier prin sistemul nervos enteric și mesageri chimici precum hormoni și neurotransmițători. În schimb, creierul poate regla funcția intestinală, ceea ce demonstrează cât de strâns sunt legate sănătatea mentală și fizică de activitatea microbiomului intestinal.
Cercetările actuale oferă perspective interesante asupra relației dintre microbiomul intestinal, dietă, sănătatea mintală și bunăstarea generală.
Factori care influențează microbiomul intestinal
Stilul de viață și dieta influențează semnificativ microbiomul intestinal. Acesta se dezvoltă optim în prezența unei alimentații sănătoase, bogate în fibre, provenite din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale.
Administrarea antibioticelor poate afecta considerabil microbiomul, însă suplimentarea cu bacterii benefice poate ajuta la refacerea acestuia. Produsele probiotice sau simbiotice sunt disponibile atât sub formă de suplimente nutritive, cât și în alimente naturale.
Semne ale unei flore intestinale nesănătoase
Cum se manifestă dezechilibrul microbiomului, cunoscut sub numele de disbioză intestinală?
Un intestin sănătos contribuie nu doar la buna funcționare a sistemului digestiv, ci și la starea generală de sănătate. Printre semnele unui microbiom dezechilibrat se numără:
- Infecții respiratorii frecvente (răceli recurente),
- Intoleranțe și alergii alimentare,
- Balonare și flatulență,
- Afecțiuni intestinale funcționale sau inflamatorii cronice.
Impactul disbiozei intestinale se extinde dincolo de sistemul digestiv, putând favoriza dezvoltarea unor afecțiuni cronice inflamatorii, metabolice, cardiovasculare, psihice și neurodegenerative.
Factorii care pot perturba microbiomul intestinal includ stresul, dieta dezechilibrată și utilizarea excesivă a unor medicamente. În astfel de cazuri, poate fi necesară intervenția specialiștilor pentru susținerea florei intestinale.
Cum putem afla dacă avem un microbiom echilibrat?
Există teste specifice care pot oferi informații despre starea microbiomului intestinal:
- Testul disbiozei intestinale – realizat prin tehnica MALDI-TOF, analizează numărul de colonii bacteriene (UFC) și determină dacă există o stare de normobioză, modificări la limită (borderline) sau disbioză intestinală.
- Testul microbiomului intestinal – bazat pe tehnologia NGS (Next Generation Sequencing), oferă informații detaliate despre toate microorganismele prezente în intestin, determină indicele de biodiversitate Shannon, identifică enterotipul pacientului și analizează bioindicatorii metabolici. Acest test poate indica și predispoziția pacientului pentru o dietă de tip FODMAP sau alte riscuri pentru diverse patologii.
Ce facem în caz de disbioză intestinală?
Medicul specialist în microbiom poate recomanda o dietă personalizată și intervenții specifice, precum administrarea de prebiotice, probiotice sau simbiotice, în funcție de compoziția microbiomului intestinal.
În cazul în care disbioza intestinală este asociată cu riscuri pentru diferite afecțiuni, medicul poate elabora planuri de investigații și tratamente personalizate.